Biserica Adventista Romana - Roma

Afacere cu compromis “un vis naruit”

  Poti sa spui „laudat sa fie Domnul ” in pierderi mari? Oare poti sa strigi „mare e iubirea Ta,Dumnezeule” in necaz? In anul 1997, sotul meu a deschis o afacere agricola in Ucraina. Avea  un tractor mare,rusesc─K-700. A angajat doi tractoristi. Incheia contracte cu diferite asociatii agricole pentru a ara pamantul. Asa au trecut cinci ani. Vara, cand fiica noastra era in vacanta, plecam toti impreuna in Ucraina. Era superb.Vizitam bisericile adventiste din apropiere, am mers la trei biserici. Ne-am facut prieteni multi. Sabatul dupa amiaza i-l petreceam in natura pe malul Niprului, in padurea de pini, pe malul Marii Negre. Cantam si laudam pe Dumnezeu impreuna cu fratii. I-i aratam si explicam fiicei frumusetea pe care a creat-o Dumnezeu. Bisericile ne iubeau foarte mult. Eram atat de fericiti, incat ne-am propus sa cumparam o casa in Ucraina, cu un peisaj formidabil, aproape de mare, de padure, de rau, cu oameni atat de simpli si primitori. Natura era incantatoare.Visul nostru crestea tot mai mult.

Ca sa grabim implinirea visului, in primavara anului 2003, sotul meu a inchiriat un teren de 10 hectare pentru a cultiva pepeni verzi si galbeni. A facut contract si cu presedintele asociatiei agricole din vecinatate, pentru a ara terenul in schimbul recoltei de pepeni de pe un camp de 10 hectare. Parea ca lucrurile merg foarte bine. Cand sotul a venit sa ne ia pentru vara in Ucraina, a zis ca nu prea ploua. Am ajuns la locul mult dorit. Am vazut campul trist, pepenii se ofileau. Sotul mergea la munca, iar eu ma rugam si posteam pentru ploaie. Mare a fost bucuria cand Dumnezeu mi-a raspuns la rugaciune. Peste putin timp am facut acelasi lucru si Dumnezeu a trimis ploaie. Dar pepenii, nici o schimbare. Am privit in jur; pepenii de pe alte campuri cresteau, dar ai nostri si cei de pe campul asociatiei, care urmau sa fie ai nostri nu mai cresteau. L-am intrebat pe sotul meu ce se intampla, de ce pare a fi un blestem, ce a facut si de ce nu merg lucrurile. Mi-a zis ca nu a facut nimic. Dar mai tarziu si-a dat seama ca tractoristii au lucrat sambata. Nu departe de campul nostru erau niste campuri de tutun.

Directorul acestei afaceri era un moldovean crud si necinstit. Trata foarte rau lucratorii sai. L-a rugat pe sotul meu sa-i dea tractorul si tractoristii, ca sa ude rasadurile de tutun sambata, cand sotul mergea la biserica. Sotul a incercat sa-i explice ca nu se poate. Insa el a insistat: „ Oare este pacat sa ajuti pe cineva in Sabat, oare nu este pacat sa lasi sa se usuce rasadurile si sa pierd? Ce rau vei face? Tu mergi  la biserica”. Si sotul a facut compromis, era de curand venit la adevar.  Mi se parea cunoscuta aceasta situatie. Demult in gradina Eden s-a auzit cam aceeasi afirmatie: ” Oare a zis Dumnezeu…,ce rau vei face daca mananci un fruct…? Dumnezeu spune: „ Nici boul tau, nici robul tau…sa nu lucreze in ziua a saptea. (Exodul 20,10).(Nici tractorul tau, nici tractoristul tau…). Atunci i-am zis sotului ca Dumnezeu vrea sa ne invete o lectie. Sotul s-a intristat: „ De ce asa incercare, chiar sa pierd totul, doar nu am facut un rau asa de mare!” Da, intr-adevar, nu parea sa fie atat de  mare. Nici Eva nu pare sa fi facut un rau mare, a luat si a mancat, dar a incalcat o porunca Divina.

Ce lectie minunata ne-a invatat Domnul in dragostea Sa nemarginita! Porunca Dumnezeului  atotputernic cere ascultare suta la suta. Nici un om nu poate limita sau desconsidera perceptele Legii sfinte. Nu ne-am pus multe intrebari pentru ca stiam raspunsul. Am hotarat impreuna cu sotul sa ne rugam si sa postim trei zile pentru a-i multumi lui Dumnezeu pentru dragostea Sa cea mare care a aratat-o fata de noi, mustrandu-ne in felul acesta, si pentru ca nu ne-a lasat in voia pornirilor noastre. In Sabat, la biserica, s-a vorbit despre Iosafat. Prin textul din 2 Cronici 19,2 Dumnezeu ne-a spus asa: „Cum de a-i ajutat tu pe cel rau si ai iubit pe  cei ce urasc pe Domnul? Din pricina aceasta este maniat Domnul pe tine.”Am inteles totul, printre lacrimi am cerut de la Dumnezeu iertare.

  Cand am ajuns acasa, am mai citit odata textul din 2 Cronici 19, 2. In continuare versetul 3 spune: „Dar tot se mai gaseste ceva bun in tine…ti-ai pus inima sa caute pe Dumnezeu”. Sotul s-a linistit. Nu am vandut nici un kilogram de pepeni. Cumparatorii veneau, dar plecau fara nimic. A fost intr-adevar un blestem. Visul s-a spulberat in vant. Pierderea a fost mare, dar nu mai nutream nici o parere de rau, ci laudam pe Domnul pentru indurarea Sa.  Dumnezeu merita lauda, chiar daca trecem prin necaz. Am spus din toata inima: „ Mare e iubirea Ta, Doamne! Amin.”

Ecaterina Zlatov – Roma 

zlatov ecaterina