Biserica Adventista Romana - Roma

Mare este Dumnezeu

In sala de asteptare a garii dintr-un orasel, in lumea pestrita s-au nimerit pe banci alaturate un domn bine, intelectual cu vaza si un boschetar amarat.
La un moment dat boschetarul scoate o biblie si incepe sa citeasca din ea. Dupa o vreme incepe sa exclame entuziasmat si plin de uimire : “Mare este Dumnezeu”.

Se ridica se plimba putin, se aseaza inapoi si repeta exclamatia de cateva ori. Iritat intelectualul il ia la rost :
– Ce tot afirmi acolo ca Dumnezeu e mare si tare, doar nu l-a vazut nimeni si nici nu este sigur ca exista.
– Domnule am citit aici ca Dumnezeu a despartit Marea Rosie si a trecut pe poporul Sau pe acolo, apoi zi si dumneata nu e mare?
– Mai omule acelea sunt povesti. Eu sunt om de stiinta si pot sa-ti explic ce a fost acolo. Au fost facute cercetari si s-a constatat ca acolo era un iaz mai mare iar acei oameni in calatoria lor au trecut prin coada iazului unde apa nu era nici pana la genunchi. Ma intelegi ?
– Dar cum se putea sa fie asa ? intreaba curios boschetarul.
– Pai uite asa ca s-au facut masuratori si adancimea apei era ca cea din balta pe care ai vazut-o pe ogorul din spatele garii, si care s-a format dupa ploaia de asta noapte. Ai inteles acuma ?
– Da, raspunse boschetarul si mai luminat la fata, si cu o bucurie indoita incepa din nou sa exclame : “inseamna ca mare este Dumnezeu”
– Mai omule tu nu esti intreg la cap ? Pai nu ti-am explicat ca nu-i nici o minune acolo deoarece apa aceea era ca o balta ?
– Domnule… pai tocmai de aceea e mare, pentru ca a reusit sa innece intr-o balta toata ostirea Egiptului impreuna cu caii si carale lor.